joi, 6 aprilie 2017

Ouăle de Paşte



Tradiţii şi obiceiuri

În cultura populară, ziua în care se înroşesc ouăle este joia din săptămâna patimilor, cunoscută şi sub denumirea de Joia Mare. Se spune că ouăle înroşite în această zi, nu se strică tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred că ouăle roşii duse la biserică şi sfinţite, dacă sunt îngropate într-o gospodărie, aceasta este ferită de grindină şi piatră.

La ţărani mai există tradiţia ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, să-şi spele faţa cu apă nouă sau apă neîncepută în care pun un ou roşu, având credinţa că astfel vor fi tot anul frumoşi şi sănătoşi ca un ou roşu. După consumarea ouălelor, cojile roşii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel ca pământul va da rod bun.

Ouăle de Paşte, potrivit tradiţiei, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită şi „miercurea Păresimilor”. Exista obiceiul ca de la lăsatul secului şi până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle. Era credinţa că ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paşte. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paşti şi ouăle ce urmau să fie înroşite.

Chiar dacă ele erau strânse în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paştelui, însă, niciodată în Vinerea Mare.

 Tradiţia populară mai spune că ouăle roşii sunt considerate păzitorii casei şi tocmai de aceea nu trebuie să lipsească. În acelaşi timp, oul simbolizează viaţa eternă, fertilitatea, renaşterea şi norocul. În Antichitate, ouăle erau vopsite în diferite culori şi oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viaţă, urmată de explozia cromatică specifică.

Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe şi religioase. Iată câteva simboluri şi semnificaţii utilizate:

– linia dreaptă verticală = viaţa ;

– linia dreaptă orizontală = moartea ;

– linia dubla dreapta = eternitatea ;

– linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea ;

– linia uşor ondulata = apa, purificarea ;

– spirala = timpul, eternitatea ;

– dubla spirală = legătura dintre viaţă şi moarte.


Ouăle de Paşte pot fi de diferite culori: de la roşu, galben, orange, roşu, verde, albastru, până la negru. Ouăle negre se fac în amintirea celor care au murit. La sate există credinţa că, dacă aceste ouă sunt ciocnite în numele lor, ei vor afla că pe pământ a venit Paştele şi se vor bucura alături de cei vii. Citeşte şi Mesaje de Paste

Ciocnitul ouălor



Ciocnitul  Ouălor, sacrificiu al divinităţii primordiale înfrumuseţată prin vopsire şi încondeiere, simbol al jertfei Domnului Iisus. Ciocnitul Ouălor este permis şi aşteptat cu nerăbdare de credincioşi după slujba de Înviere a Mîntuitorului în noaptea Paştelui, până la Ispas-înălţarea Sa la ceruri.

Ouăle, vopsite în Joia Mare, se ciocnesc dupa anumite reguli de Paşte. Oul are trei părţi: vârful (care se numeşte cap), partea opusă (dos) şi feţele laterale (coaste). În prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos.

 Ca regulă generală, primul care ciocneşte este cel mai vârstnic bărbat de la masă. Astfel, persoana mai în vârstă ciocneşte capul oului ţinut de partener, rostind cunoscuta formulă „Hristos a înviat!”, în timp ce acesta va răspunde cu cuvintele „Adevărat a înviat!”.

Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.

Superstiţii

Există credinţa, în special la sate, că în cursul acestei zile nu este bine să dormi. Se spune că cine doarme în această zi va rămâne leneş un an întreg. Mai grav este dacă doarme o femeie. Aceasta va deveni “Joimăriţa”, iar ca pedeapsă, nu va mai fi capabilă de lucru tot anul.

Nu se spală haine în această zi, pentru că, după cum spune o vorbă din bătrâni, li se vor duce morţilor lături din spălături în loc de pomană.


Sursa : http://ziarulunirea.ro/in-joia-mare-gospodinele-vopsesc-ouale-rosii-traditii-supersititii-si-legenda-crestina-257818/

Mesaje de paste



-Fie ca sfanta sarbatoare a Invierii Domnului sa va aduca cele patru taine divine: incredere, lumina, iubire, speranta. Un Paste Fericit!

- Lumina Sfintei Invieri sa patrunda in sufletul si in inimile voastre bucurandu-va de minunea Invierii Domnului nostru Iisus Hristos!

- Paste mielul fericit, oul sade inrosit, de rusine s-a scumpit. Iubitul iepuroi sa-ti aduca euroi, fericire, sanatate, mult noroc si spor la toate!

- Iepuroiul nu mai vine, ca nu prea se simte bine. A aflat din Parlament ca e criza in buget. Asa ca s-a imbatat ca sa nu fie crizat! PASTE FERICIT!

- E totul gol, lipsit de miez. Nu e iubire, nu e crez, ce este bun e aruncat. E-o lume noua, in pacat ca uiti sa ierti ce-i de iertat chiar de HRISTOS A INVIAT!

- Invierea Domnului sa-ti umple sufletul de lumina, ochii de lacrimile bucuriei, mintea de ganduri frumoase si inima de iubire! HRISTOS A INVIAT!

- Azi, in zi de sarbatoare sa coboare linistea si pacea. Minunea invierii lui Iisus sa dainuie in inimile voastre, sa va lumineze viata si sa va aduca renasterea credintei, sperantei, bucuriei cu bunatate si caldura in suflete! Hristos a Inviat!

- Dumnezeu sa va dea un curcubeu la fiecare furtuna, un zambet la fiecare lacrima, o binecuvantare la fiecare pas, o promisiune la fiecare grija si un raspuns la fiecare intrebare! Invierea Domnului sa iti aduca in suflet bucurie si iubire. Paste fericit, alaturi de cei dragi!

- Fie ca Pastele sa-ti intareasca increderea si speranta! Hristos a inviat!

- Invierea Domnului sa iti aduca in suflet bucurie si iubire. Paste Fericit alaturi de cei dragi!

- Invierea Domnului sa va aduca armonie in casa si in gand, impacare si regasirea intelepciunii in sanul familiei. Hristos a inviat!

- Cei care se razboiesc sa aduca pace, cei care se urasc sa stie sa iubeasca, iar cei bogati sa invete sa daruiasca. Hristos a inviat!

- Poate o sa ti se para complet lipsit de originalitate, dar stii ca vorbele simple sunt si cele mai frumoase. Asa ca Hristos a inviat!

- Sfintele sarbatori de Paste sa va aduca liniste in suflet, multa bucurie, sanatate, fericire si puterea de a darui si ajuta semenii. Hristos a Inviat!

- O singura data pe an e Pastele. O zi speciala, imbogatita de aroma bucatelor traditionale si parfumul florilor de primavara si al tau! Paste fericit!

- Pentru unii, Pastele e un moment de intregire a familiei, in care isi doresc pace si bucurie. Pentru altii, e o zi in care se distreaza ceva mai mult sau scapa de serviciu ori de scoala. Pentru mine e pur si simplu o zi minunata, pe care vreau sa o impartasesc cu voi. Paste fericit!

- Cei care se razboiesc sa aduca pace, cei care se urasc sa stie sa iubeasca, iar cei bogati sa invete sa daruiasca. Hristos a Inviat!

- Bucuria vine din lucruri marunte. Linistea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecaruia. Paste Fericit!

- Fie ca lumina Invierii Mantuitorului sa va inunde casa si sa va aduca numai armonie, fericire si multa iubire. Paste fericit!

- E atata lumina in jur, pentru fiecare dintre noi. Lasa lumina sa intre in casa sufletului tau si te vei simti cu adevarat implinit. Hristos a inviat!

-Fie ca bucuria Invierii Domnului sa va aduca in suflet liniste, pace si fericirea de a petrece aceste clipe magice alaturi de cei dragi. Hristos a inviat!

- Fie ca sfanta sarbatoare a Invierii Domnului sa-ti aduca cele patru taine divine: incredere, lumina, iubire, speranta. Clipe de neuitat alaturi de cei dragi si numai realizari! Paste fericit!

- Redescopera sentimentele sincere ce ti se adapostesc in suflet, fii mai bun cu cei ce au nevoie de dragoste si sprijin si la fel de iubitor si plin de caldura cum numai tu stii sa fii! Paste fericit!

- Fie ca lumina Invierii sa iti umple sufletul de speranta, liniste, bucurie si iubire! As vrea sa petrecem Pastele impreuna. Desi stiu ca nu e posibil, iti voi fi alaturi cu sufletul si fie ca speranta Invierii sa mi te aduca aproape in curand! Paste fericit!

Sursa : http://stirileprotv.ro/stiri/social/mesaje-de-paste-ce-urari-le-poti-trimite-celor-dragi-de-paste.html


Povestea Pastelui


Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu primavara.


Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata.

Credinciosii spun ca sarbatoarea Invierii Domnului e cea mai imbucuratoare si cea mai solemna dintre toate sarbatorile crestine din timpul anului bisericesc.

Originea cuvantului „Paste”

Sarbatoarea Invierii Domnului este indicata in limba romana prin cuvantul „Pasti” intrebuintat de obicei la plural, care este de origine ebraica. La evrei cuvantui Pascha (pesah) insemna trecere si era mostenit de acestia de la egipteni. Sarbatoarea coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Termenul ebraic a trecut in vocabularul crestin pe motivul ca evenimentele istorice care sunt comemorate de aceasta sarbatoare, adica patimile, moartea si invierea Domnului, au coincis cu Pastile iudaice din acel an.


Termenul nu implica o identitate a Pastilor crestine cu cele evreiesti, ci numai o inrudire terminologica si cronologica dintre ele. Se pare ca pana in secolul al V-lea termenul de „Pasti” indica mai ales patimile si moartea Domnului si nu atat serbarea invierii Lui, scrie parintele Aruppala Gheevarghis.

Saptamana curateniei sufletesti

Sarbatoarea Pastelui incepe cu Duminica Floriilor, ziua cand se serbeaza intoarcerea lui Hristos in Ierusalim. Incepand din aceasta zi oamenii isi amenajeaza gradinile, in ziua de duminica dimineata ei pleaca la biserici cu crengute de salcie – simbol al fertilitatii, vietii, ca mai apoi sa le agate la stresinile caselor. In unele locuri, de ziua Floriilor oamenii isi scoteau martisorul pus in piept in luna martie si il agatau de un pom roditor. Daca pomul rodea din abundenta atunci aveai parte de un an bogat.


Urmatoarea zi importanta din ajunul Pastelui este joi. In aceasta zi clopotele bisericii inceteaza sa mai bata. In ultima joie a postului se inrosesc ouale.


Vinerea este Ziua Rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Se zice ca ziua de vineri este o zi fara noroc. In aceasta zi nu se practica munci grele de cultivarea pamantului, nu se aprindea focul in soba si nu se cocea painea. Sambata clopotele bisericii isi reiau dangatul. Cel mai important moment e sfintirea apei.

In seara zilei de sambata, familiile merg la biserica pentru a asculta slujba Invierii si a lua  lumina de la lumanarile preotilor. Cu aceste lumanari aprinse ei vor reveni in case si vor aprinde candela. Bunicii spun ca lumanarea nu trebuie sa se stinga pe tot parcursul drumului.

Odata ajunsi acasa, in familie, vor ciocni oua vopsite zicand „Hristos a Inviat” primind raspunsul „Adevarat a Inviat”.

In ziua Pastelui dimineata oamenii obisnuiesc sa puna oua rosii in apa si sa se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. In alte zone se pun oua albe si bani.

Mancarea traditionala de Pasti este oua vopsite, friptura de miel si pasca. Mielul – este considerat simbolul lui Hristos, ouale simbolul Divinitatii care fiind ciocnite de Pasti sunt sacrificate.

Slujbe speciale pentru credinciosi

Toate slujbele din timpul cat dureaza aceasta sarbatoare, utrenie, vecernie, pavecernita, miezonoptica, ceasurile, precum si sfanta liturghie, se fac dupa un tipic special. Sarbatoarea Pastilor implica un complex intreg de slujbe ce se desfasoara pe o lunga perioada a anului bisericesc, caci in functie de aceasta serbare sunt legate mai multe alte praznice. Pastile sunt precedate de un timp indelungat de post, timp stabilit pentru pregatirea credinciosilor pentru marele praznic al invierii.


In Biserica Ortodoxa Romana, slujba Invierii se desfasoara dupa urmatorul tipic: inceputul se face sambata, la orele 23:45, cand se sting toate luminile, iar preotul iese prin sfintele usi cu o lumanare aprinsa de la candela de la Sfanta Cruce si spune de trei ori „Veniti de primiti lumina”. La acest indemn, toti credinciosii iau lumina de la preot si ies in fata bisericii, unde este asezata o masa pe care stau Sfanta Evanghelie, Sfanta Cruce si doua sfesnice cu luminari aprinse. Odinioara, slujba incepea mai devreme si tinea tot cursul noptii.

Slujba incepe afara cu citirea Evangheliei Invierii (Matei XXVIII, 1-16). Dupa aceasta preotul da binecuvantarea pentru inceputul utreniei si toti canta impreuna cu preotul: „Hristos a inviat din morti, cu moartea pre moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le” (de trei ori). Preotul rosteste apoi stihurile Pastilor, cadind in jurul mesei, apoi rosteste ectenia mare, dupa care tot poporul intra in biserica. Aici se continua cu slujba utreniei si cu liturghia. Toata slujba exprima bucuria si inaltarea sufleteasca pe care le produce praznicul invierii in sufletele credinciosilor.


In Biserica Romano-Catolica, slujba legata de invierea Domnului ocupa toata noaptea de sambata spre duminica. Aceasta slujba incepe la ora 22,30, si consta din urmatoarele etape: binecuvantarea focului nou, care se face in afara de biserica; binecuvantarea candelei pascale, care reprezinta simbolul lui Hristos; intrarea in biserica, in care nu este aprinsa nici o lumina, cu candela pascala aprinsa, purtata de catre diacon.

Se fac citiri din Sfanta Scriptura, apoi se face prima parte a litaniei sfintilor. Dupa aceea se binecuvanteaza apa Botezului pentru tot anul, in care se amesteca Sfantul Mir si untdelemn pentru botez. Urmeaza lepadarile (exorcismele) si voturile unirii cu Hristos, in care se repeta lepadarile si voturile de la taina Sfantului Botez; in acest timp, toti credinciosii tin luminari aprinse. Aici este timpul pentru botez, daca cineva este pregatit.

Daca Pastile au fost si sunt inca serbate la o data diferita in Bisericile crestine, odata cu aceasta s-a impus si o diversificare a practicilor liturgice legate de aceasta sarbatoare. Problema uniformizarii ori a stabilizarii datei Pastilor, care constituie una din preocuparile de interes general crestin, este pe drumul rezolvarii ei, prin aceea ca, majoritatea Bisericilor se resimt in urma acestei deosebiri si sunt deschise discutiilor ecumenice care ar putea aduce mult dorita unitate, mai scrie parintele Aruppala Gheevarghis.

Povestea Iepurasului de Paste

Povestea Iepurasului de Pasti, aducator de oua rosii, isi are originile pe meleaguri germane, iepurasul simbolizand fertilitatea. Desigur, iepurasul de Pasti este un mit. In legenda, creatura aduce cosuri pline cu oua colorate, dulciuri si jucarii la casele de copii in noaptea de dinainte de Paste.


Simbolul iepurasului exista din vremea festivalurilor pagane dedicate zeitei Eastre – zeita Lunii. Legenda spune ca Eastre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp si, pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica care facea oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica a inceput sa decoreze ouale facute, daruindu-i-le zeitei. Din aceasta legenda s-a nascut traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor de Pasti – daca au fost buni, cuminti, Iepurele Magic le va aduce un cos plin cu dulciuri.

Traditia oualor incondeiate

Originea colorarii oualor se pierde in negura epocii precrestine, din timpurile cand Anul Nou se sarbatorea la echinoctiul de primavara. Ele erau date in dar, ca simbol al echilibrului, creatiei si fecunditatii. La romani, colorate in rosu, ouale faceau parte dintre darurile sarbatorii lui Janus si erau folosite la diferite jocuri si ceremonii religioase.


Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este inca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.


Ouale „incondeiate” („impistrite” sau „muncite”) s-au constituit, la romani, intr-o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, integrandu-se intre elementele de o deosebita valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularitatile etnice ale poporului nostru.

Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Paste si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii invierii Domnului. Cea mai raspandita relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a pus cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Isus. Domnul, vazand ca ouale s-au inrosit, a spus celor de fata: „De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi”.

In Bucovina, cojile oualor de Pasti, impreuna cu alte resturi alimentare, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la „Blajini” (fiinţe imaginare, incarnari ale copiilor morţi nebotezaţi, al caror loc de vieţuire se afla la „capatul lumii”, aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii au stire ca pentru toţi crestinii a venit Pastele.

In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodaria omului, sunt benefice in felurite situatii etc. Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina, consemnata de A. Gorovei, spune ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se tot intereseaza daca oamenii mai fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cand aceste obiceiuri vor inceta, el va iesi in lume.

Mai demult, ouale erau vopsite in culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie in generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, in functie de momentul cand erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul in care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante.

Chemarea la rugaciune cu batutul de toaca

Toaca este un obiect liturgic confectionat, de cele mai multe ori, din lemn. De cele mai multe ori, in capetele toacei de lemn se dau trei-patru gauri circulare, spre o mai buna rezonanta a vibratiilor produse de lovirea cu ciocanelele. Gasita in clopotnite sau in curtile bisericilor, fixata in doua sfori, sau rezemata de tocul usii bisericii, aceasta este batuta la inceputul sfintelor slujbe, sau in cadrul procesiunilor, cu doua ciocanele realizate tot din lemn.


Intre Joia Mare si noaptea Sfintei Invierii, bataia clopotelor este inlocuita cu sunetul lin al toacai, amintind de cuiele care au fost batute in mainile si picioarele Mantuitorului Hristos la Rastiginirea Lui, pe Golgota. Nu numai sunetul aduce aminte de Patimile lui Hristos, ci si simbolistica lemnului este legata de aceasta, amintind de lemnul Sfintei Crucii.

Baterea in toaca, inainte de inceputul slujbei, cheama pe toti crestinii in Biserica. Cantecul toacei face legatura si cer, intre uman si divin, intre ceea ce se cunoaste si ceea ce nu se cunoaste.

Pasca si mielul, simboluri pascale

Gospodinele coc, o singura data pe an, de Sfintele Pasti, pasca. Aceasta are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avand la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit.


Mielul il simbolizeaza chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Isus in intreaga traditie crestina. Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul al VII-lea. Ulterior, mielul fript a devenit un fel principal pe masa de Paste a tuturor crestinilor.


„Mielul pascal il simbolizeaza pe fiul lui Dumnezeu intrupat, pregatit pentru jertfa. Din acest motiv, iudeii pastreaza sar­batoa­rea si jertfirea mielului pascal pana la venirea Mantuitorului Hristos. Mielul pascal trebuia să fie primul miel nascut, fara prihana si fara defect. Semnifica blandete, curatie, desavarsire”, spunea parintele Vasile Gavrila.

Sursa : http://www.opiniatimisoarei.ro/povestea-pastelui-afla-aici-originea-sarbatorii-traditiile-povestea-iepurasului-si-oualor-incondeiate/23/04/2011

miercuri, 8 martie 2017

8 Martie: Ziua Internațională a Femeii. Semnificaţiile sărbătorii şi repere istorice, naţionale şi internaţionale


Ziua de 8 Martie este cunoscută în întreaga lume ca sărbătoarea internațională a femeii. Luna martie este prima lună de primăvară, luna în care natura renaște și razele soarelui încep să ne încălzească sufletele. Dacă evenimentul coincide, ca perioadă din an, cu un nou început, semnificaţiile acestuia sunt legate şi de lupta femeilor pentru dobândirea unor drepturi, confundându-se ulterior cu o sărbătoare a mamelor în țările din fostul bloc sovietic.
În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, dar procesul de emanciparea femeii nu a fost încheiat.

Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.
În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie.
Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferințe a Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceiași zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă însă abia în 1913.
Ziua femeii a fost recunoscută ca sărbătoare internațională în 1977, devenind o tradiție în majoritatea țărilor din Europa și în SUA, fiecare sărbătorind-o așa cum o simte. Ziua de 8 Martie este pe plan internaţional Ziua Femeilor Militante, a celor datorită cărora femeile au drept de vot, dreptul la proprietate, dreptul la educație, la divorț, la asistență medicală, la contracepție.
În Anglia, unde pe 8 Martie au loc marșuri și întruniri în memoria acestor Femei. În România în ziua de 8 Martie se sărbătorește Femeia, bucuria vieții și motivația de a trăi. Până în decembrie 1989 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor.
După Revoluția din 1989 noțiunea de ziua mamei este înlocuită cu ziua femeii. Orice femeie așteaptă cu nerăbdare ziua femeii, zi în care îți dorește să fie răsfățată atât de iubit, soț, cât și de copii, rude și chiar colegi. Este ziua în care femeia este sau ar trebui să fie ridicată pe piedestalul unei regine, să primească flori în semn de respect și mulțumire.

Sursa : http://alba24.ro/8-martie-ziua-internationala-a-femeii-semnificatiile-sarbatorii-si-repere-istorice-nationale-si-internationale-394249.html

luni, 28 noiembrie 2016

Masa de Crăciun


Variante de feluri de mâncare ce pot fi servite la masa de Crăciun.


Ciorbă cu afumătură


Ingrediente:

700 grame costițe afumate
2 morcovi
3 cartofi
o țelină mică
o ceapă
ardei gras
o legatură de pătrunjel
300 ml borș
3 linguri de bulion/ o cutie roșii în bulion
3 roșii
fidea

sare și piper

Mod de preparare

Într-un vas cu apă punem costițele la fiert, după câteva clocote avem grijă să adunăm spuma. Când supa devine limpede punem legumele pregătite din timp, spălate și tocate. Punem inclusiv coditele de la pătrunjel. Adăugăm sare și piper. Lăsăm să fiarbă și când legumele sunt gata adăugăm roșiile tocate, cele trei linguri de bulion și fideaua. Dăm într-un clocot borșul și îl adăugăm la ciorba. Adăugam sare și piper dacă mai este cazul.

Servim cu pătrunjel tocat mărunt. Poftă bună!


Răcituri românești


Ingrediente:

 -patru sau şase picioare de vacă sau porc (se mai poate pune cap, ciolan, coadă ureche de porc)
– trei ouă
– o ceapă mare
– foi de dafin, piper, ienibahar, oţet
– două rădăcini de pătrunjel

– usturoi sau coajă de lămâie

 Mod de preparare

Picioarele (capul, coada etc) de porc/vită se curăţă foarte bine şi se pun într-o oală cu apă (aproximativ 6 kilograme), la fiert. În oală se pun şi sare, o ceapă mare, foi de dafin, 20 boabe de piper întreg și ienibahar, două rădăcini de pătrunjel și puțin usturoi (sau coajă de lămâe).
După ce acestea se înmoaie şi zeama se leagă, se ia oala de pe foc şi se lasă puţin la răcit. Se scot ingredientele de porc/vită în oală şi se taie bucăţele (întregi sau carnea de pe ele). Se pun în farfurii. Zeama se lasă la răcit, se ia grăsimea de pe ea şi se acreşte puţin cu oţet şi se pune sare, după gust.
Se bat trei ouă într-un bol şi se toarnă în el zeama strecurată prin sită. Apoi se pune pe foc cinci minute. După aceea se ia de pe foc, se streacoară şi se pune pe bucăţile din farfurii.

După ce se încheagă, se poate servi. Se poate presăra pe farfurii boia.


Sarmale tradiţionale


Ingrediente

1 kg carne tocată amestec: 1/2 kg porc +1/2 vită
2-4 cepe tăiate mărunt
2 ouă
orez după gust
mărar
pătrunjel
cimbru
250 g unt
o bucată de costiță afumată
suc de roșii

vin alb dulce / demi-dulce
varză murată

Mod de preparare

Se taie ceapa mărunt și se călește în unt într-o tigaie, se adaugă și orezul și se lasă câteva minute la înăbușit apoi se dă la racit. Se amestecă ouăle cu carnea tocată și verdețurile, sare, piper. Se adaugă ceapa și orezul și se amestecă până se omogenizează. Se așează pe fundul vasului 2-3 frunze de varză întregi, apoi se alcătuiește patul din varză tocată mărunt, cimbru, mărar uscat și costița afumată. Se ia compoziție cam cât o nucă și se învelește în frunzele de varză murată formându-se sărmăluțele.

Se aliniază pe patul de varză sarmalutele astfel: un rând de sărmăluțe printre care presărăm costița afumată, mărarul și cimbrul verde, un rând de varză tăiată mărunt + costiță afumată, alt rând de sărmăluțe … După ce s-au așezat în straturi, se pune sucul de roșii (după gust), puțină apă și se învelesc cu frunze întregi. Se bagă la cuptor la foc mic, circa două ore. A doua zi se adaugă din nou puțin suc de roșii și un pahar de vin alb și lasă în cuptor încă două ore. Se servesc cu smântână, mămăliguță, ardei iute murat și vin roșu …


Tochitură ardelenească


Ingrediente

600 gr carne de porc (spată)
4 cârnați semiafumați
2 cepe mari
5 căței de usturoi
150 gr sos de roșii cu ardei, sare

150 ml apă, piper, pătrunjel verde, ouă ochiuri

Mod de preparare

Tăiem cârnații bucățele și îi prăjim cca 5 min. În grăsimea rămasă se pune la călit carnea tăiată bucăți mici. După ce carnea s-a călit, se scoate într-un vas iar în grăsimea rămasă, călim ceapa și usturoiul tăiate mărunt. Când ceapa a devenit sticloasă se adaugă cârnații , carnea , apa caldă și sosul de roșii cu ardei. Se lasă la fiert cu capac la foc mic, până carnea devine fragedă. La sfârșit se adaugă sare și piper dupa gust și pătrunjelul tăiat mărunt.Se servește cu mămăliguța și ou ochi.


Steluţe cu nucă şi scorţişoară


Ingrediente

4 albuşuri
200 g zahăr pudră
325 g nucă măcinată

2 lingurite scorţişoară pisată

Mod de preparare

Se bat albuşurile spumă, apoi se adaugă zahărul şi se bat în continuare până se obţine o spumă densă. Se separă 4 linguri de spumă şi se pun deoparte, la rece. Se păstrează pentru ornat. Restul albuşului bătut spumă se amestecă cu nuca măcinată şi scorţişoara. Aluatul obţinut se întinde într-o foaie groasă de 1 cm, care se acoperă cu o folie transparentă şi se păstrează la rece 2 ore. Se mai întinde aluatul puţin şi se taie în formă de steluţe. Se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se coc la foc potrivit, 25 minute. Cu 5 minute înainte de a fi gata se ornează cu albuşul păstrat, bătut din nou, dacă s-a lăsat.


Pâine dulce


Ingrediente

660 g făină
250 ml lapte
125 g unt
200 g zahăr
2 pachețele cu drojdie uscată
65 ml lapte apă călduță
2 ouă mari + 1 ou pentru uns
100 g stafide aurii
100 g rahat colorat
esență de vanilie

½ linguriță cu sare

Mod de preparare

Se încălzește laptele, fără să fiarbă. Se ia de pe foc, se pune zahărul, untul și sarea şi se amestecă până acesta devine călduţ.
Se dizolvă drojdia în apa călduță şi se adaugă amestecul de lapte călduț, ouăle și vanilia. Toate acestea se amestecă cu 360 g de făină cernută. Se frământe şi apon se pun stafidele (eventual înmuiate în apă călduță pentru câteva minute), rahatul tăiat cubulețe (și tăvălite prin zahăr pudră sau făină) și restul de făină adăugată treptat, până aluatul devine elastic și puțin lipicios. Se lasă să crească o oră.
Se întinde aluatul cu mâinile, se rulează și se taie felii potrivite. Se așează fiecare rulou într-o formă de copt cu pereți detașabili tapetată cu hârtie de copt și mai lasă să crească jumătate de oră.

Se unge pâinea formată cu ou bătut și coace pentru 30-40 de minute sau până pâinea dulce cu stafide capătă o culoare rumenă.


Ciorbă de pui à la grec


Ingrediente

1,2 kilograme de carne de pui cu os
2 litri supă de pui (opţional)
2 linguri de ulei de măsline
1 pahar de orez
1 ceapă mărişoară
3 morcovi (sau 2 mari)
2 pătrunjei (sau 1 mare)
1 sfert de rădăcină de ţelină
4 lămâi
8 gălbenuşuri
2 linguri de mărar tocat

sare, piper

Mod de preparare

Tăiaţi carnea de pui în bucăţi mari şi puneţi-o la fiert în apă cu puţină sare (6 litri de apă sau 4 litri de apă şi 2 de supă). Spumaţi supa până când carnea este fiartă. Strecuraţi supa şi, după ce s-a răcit, tăiaţi carnea în bucăţele potrivite. Curăţaţi morcovii, pătrunjelul şi ţelina. Decojiţi ceapa. Tocaţi ceapă mărunt şi zarzavaturile cubuleţe. Extrageţi sucul din două lămâi. Îndepărtaţi capetele celorlalte două lămâi şi tăiaţi-le în rondele (trebuie să obţineţi câte o rondea pentru fiecare porţie. Spălaţi orezul în câteva ape (folosiți apă rece) până când apa rămâne curată.

Încingeţi uleiul într-o oală. Adăugaţi ceapa şi zarzavaturile şi sotaţi-le uşor până când se înmoaie. Adăugaţi jumătate din cantitatea de apă şi puneţi la fiert pentru aproximativ 15 minute, până când legumele sunt aproape fierte. Adăugaţi carnea de pui, orezul şi mai lăsaţi să fiarbă 5 minute. Răcoriţi supa din oala cu restul de supă rece. Faceţi un liezon din cele 8 gălbenuşuri cu zeama de la cele 2 lămâi. Încălziţi liezonul adăugându-i 1-2 polonice de supă din oală. Omogenizaţi liezonul şi adăugaţi-l treptat peste supă. Daţi focul la temperatură minimă şi lăsaţi oala pe foc să fiarbă uşor, fără să clocotească pentru a se lega ouăle. Potriviţi se sare şi puţin piper. Adăugaţi mărarul tocat. Ciorba de pui à la grec se serveşte fierbinte, cu câte o felie de lămâie în fiecare farfurie. Opţional se poate servi cu iaurt (sau smântână) şi ardei iute.


Friptură de porc în crustă de miere cu muştar



Ingrediente

1 spinare de porc
12 coaste (2,5-3 kilograme în crud)
6 căţei de usturoi
2-3 crenguţe de rozmarin
3 linguri ulei de măsline
2 linguri de muştar de Dijon
1 lingură de miere
1 pahar de vin alb sec
1 linguriţă de cimbru uscat

Sare şi piper

Mod de preparare

Curăţaţi bucata de carne şi ştergeţi-o bine cu un prosop. Curăţaţi usturoiul şi tăiaţi-l în felii subţiri (3-4 dintr-un căţel), pe lungime. Cu un cuţit cu lamă subţire şi ascuţită faceţi 12-14 incizii în carne. Înfigeţi în fiecare incizie câte o feliuţă de usturoi şi câte o bucată de crenguţă de rozmarin. Frecaţi bucata de carne cu sare, piper şi ulei şi lăsaţi-o să stea 15 minute. Încingeţi cuptorul la 155 de grade Celsius.

Puneţi carnea într-o tavă, stropiţi-o cu puţin ulei, adăugaţi paharul de vin în tavă şi daţi-o la cuptor pentru 1 oră şi trei sferturi (105 minute), stropind-o din când în când cu zeama din tavă. Scoateţi carnea şi ungeţi-o cu muştarul amestecat cu miere şi cimbru. Introduceţi carnea la cuptor pentru încă 45-60 de minute, până când este pătrunsă şi amestecul de miere şi muştar s-a transformat într-o glazură caramelizată la suprafaţă.


Cozonac nemţesc (Dresdner Stollen)


Ingrediente

1 kilogram de făină
1/2 litri de lapte
11 grame de drojdie proaspătă
200 de grame de zahăr
100 grame fulgi de migdale
400 de grame de unt (plus încă trei linguri)
400 de grame de stafide (înmuiate peste noapte în rom jamaican, brun)
250 de grame de coajă de lămâie şi portocală confiată
200 de grame de fructe uscate (caise, afine, maceşe, etc)
450 de grame de marţipan
4 plicuri de zahăr vanilat
1 lingură esenţă de migdale
1/2 linguriţă de nucşoară
1/2 linguriţă de cuişoare măcinate
½ sare

200 de grame de zahăr pudră

Mod de preparare

Topiţi untul (cele 400 de grame) şi puneţi-l la răcit. Încălziţi uşor laptele. Rupeţi drojdia şi amestecaţi-o într-un bol cu o lingură de zahăr. Adăugaţi laptele călduţ peste drojdie, amestecaţi uşor şi lăsaţi-o deoparte într-un loc călduţ. Cerneţi făina într-un bol adânc. Adăugaţi zahărul, nucşoara, cuişoarele, sarea, zahărul vanilat şi extractul de migdale. Amestecaţi totul bine. Adăugaţi untul topit şi răcit şi drojdia înmuiată. Frământaţi totul bine. Adăugaţi fructele uscate şi tăiate, stafidele scurse, coaja de portocală şi lămâie, fulgii de migdale. Frământaţi bine şi cu multă răbdare deoarece fructele au tendinţa de a nu se lăsa încorporate în aluatul gras. Puneţi coca la dospit pentru 2 ore, acoperită cu folie alimentară, într-un loc cald. Ungeţi o tavă mare cu unt topit. Refrământaţi şi împărţiţi aluatul în două.

Întindeţi cele două jumătăţi de aluat cu mâna şi plasaţi în mijlocul fiecăreia un baton de marţipan. Rulaţi aluatul peste, în aşa fel încât să obţineţi o creastă pe mijloc. Aşezaţi cele două stollen-uri în tavă. Încălziţi cuptorul la 160 de grade. Lăsaţi aluatul să mai dospească în tavă încă 1 oră şi introduceţi tava , acoperită cu o hârtie de pergament pentru a preveni arderea, la cuptor pentru aproximativ o oră. Stollen-ul este copt când scobitoarea introdusă în interior iese uscată şi curată. Scoateţi tava de la cuptor, stropiţi cele două stollen-uri fierbinţi cu unt topit din belşug şi pudraţi-le imediat cu zahăr pudră.


Sursa : http://alba24.ro/masa-de-craciun-retete-vechi-de-sute-de-ani-si-moderne-pe-care-le-poti-gati-de-sarbatori-sarmalute-friptura-la-tava-cozonaci-460984.html


Obiceiuri stravechi de Craciun la romani



In anumite zone ale tarii, datinile mostenite din batrani se pastreaza si azi cu sfintenie, transmitandu-se la fel din generatie in generatie. Scopul raman acelasi: dorinta de a valorifica in prezent trdaitia si obiceiurile populare romanesti din cele mai vechi timpuri spre a fi preluate si duse mai departe de generatiile viitoare.

• In ajunul Craciunului, oamenii se grabesc sa-si adune lucrurile ce le-au imprumutat prin vecini, spre a avea toata avutia in gospodarie.
• Femeile pun un ban de metal si o nuca in apa de spalat, spre a fi in anul ce vine frumoase si bogate.
• in ajunul Craciunului, gospodarii pun mana pe toate uneltele din curte, pentru a le folosi cu spor in anul urmator.
• in ajunul Craciunului se pregatesc 12 feluri de mancare in amintirea „Cinei cea de taina”, adica a lui Isus si a celor 12 apostoli.
• Cu o zi inainte de Craciun, stapanul casei pune o potcoava intr-o caldare cu apa. Barbatul bea primul din ea, apoi o da vitelor, ca sa fie tari ca fierul.
• in ajunul Craciunului, se pun in toate cele patru colturi ale mesei catei de usturoi si seminte de mere, ce vor apara familia de deochi si farmece.
• in ajun de Craciun se curata hornurile casei, iar funinginea e pusa la radacina pomilor pentru un viitor rod bogat.
• Pastorii pun sub pragul casei un drob de sare invelit, lasandu-l pana la „alesul oilor”, in luna aprilie, cand drobul este scos, macinat si amestecat cu tarate si dat ca hrana turmei, pentru a o spori.
• La Craciun, painea se asaza pe masa  pentru a atrage belsugul; tot in acelasi scop, sub fata de masa, se pune pleava de grau.
• Gospodarii stau la masa festiva de Craciun cu picioarele pe un topor, ca sa fie tari ca fieul in anul ce vine.
• Cand primul om ce intra in casa de Craciun este barbat, inseamna bunastare pentru acea familie, in anul urmator.
• in noaptea de Ajun se fac priveghi, iar pe masa este asezat un colac cu un cutit infipt in el. 
• Din ajunul Craciunului pana la Boboteaza, casa e maturata de la prag spre rasarit si nu din capatul locuintei spre prag. Motivul? Sa vina petitorii la fata de maritat. Fetele mari nu trebuie sa dea gunoiul afara din casa.


Cele mai tari superstitii de Craciun pe care le-ai auzit vreodata



1. Prima persoana care iti intra in casa in dimineata zilei de Craciun trebuie sa iti faca urari de bine ca sa indeparteze spiritele rele.

2. Daca nu te saruti cu partenerul sub vasc, s-ar putea sa va despartiti in noul an.

3. Daca nu le dai colindatorilor bani si dulciuri, esti sortit ghinionului pentru tot restul anului ce vine

4. Nu oferi niciunei persoane dragi incaltari de Craciun. Daca faci asta, in viitorul apropiat acea persoana va iesi din viata ta.

5. Daca vrei sa ai un an nou roditor, impodobeste un brad verde, natural.

6. Nu munci cu sarguinta la un lucru de Craciun pentru ca e zi mare si faci pacate.

7. Masa de Craciun trebuie sa contina 12 feluri de mancare.

8. Dupa 12 noaptea, toate decoratiunile ar trebui date jos ca sa aduca noroc.

9. Consumul de alcool nu este permis in Ajunul Craciunului.

10. Daca primul care iti trece pragul de Craciun este un brunet, casa ta va fi binecuvantata.

11. Daca ninge in ziua de Craciun, inseamna ca vei avea si un Paste roditor.

12. Ca sa ai noroc la anul, mananca un mar in Ajunul Craciunului.

13. Lumanarile de Craciun trebuie sa arda pe tot parcursul noptii, pana la rasarit.

14. Aduce ghinion sa canti colinde in alta zi decat in Ajunul Craciunului.

Sursa : http://www.feminis.ro/cele-mai-tari-superstitii-de-craciun-pe-care-le-ai-auzit-vreodata_42234.html